AFIN (Vaccinium myrtilius), farm Ericaceae. Arbust repent indigen, nanofanerofit, camefit, circumpolar-boreal, ia umiditate amfitolerant, micro-term, heliofil, foarte acidofil, оntîlnit оn păduri montane rărite, tăieturi de pădure, tufărişuri de jneapăn si ienupăr, pajişti montane şi subalpine, pe оntreg lanţul carpatic, mai ales pe versanţii umbriţi şi umezi; se mai numeşte afene. A. de murite, afine negre, aftnghi. usine, coacăză, cucuzie, pomuşoare. Genetic ,2n=24. Fitocenologte оncadrat оn Pino-QtiercetaJia et Diacrano-Pinion, Car. Vaccinio-Piceetaiia:. Solicită soluri podzolic'e humico-fertiginoase,brune, puternic acide. оnaintează şi оn mlaştinile turbosfîgnicole. Drajonează şi marcqtează viguros invadînd vegetaţia din jur. Răspîndit оn zona montană din Europa, Asia, America de Nord. Rădăcini superficiale, foarte dese, оntreţesute ca o pîslă, оn generai lipsite de perii absorbanţi. Tulpini foarte ramificate, оnalte pînă Ia cea 50 cm. Lujeri verzi, glabri, geniculaţi, cu muchii ascuţite. Muguri alterni, mici, turtiţi, aiipiţi de lujer. Frunze rotund-ovate pînă Ia eliptice, acuminate, fin-serate. caduce. Fiori roz-palid, solitare, hermafrodite, pendente, en calicul -gamosepal, corola globulos-urceolată; androceu din 10 staminй. оnflorire, V—VI. Fructe bace, sferice, negre-albăstrui, brumatei zemoase, gust acrişor, comestibile. Compoziţie chimică: fructele conţin: apă (86%), zaharuri" (7:—13%), zaharoză (1—2%), cenuşă'(0,45.-0,50%), proteine (0,8— 1,2%),acizi organici (cea 1 %) din care acid Uric (cea 0,9%). acizii: benzoic, tartric, maоic (0,05 — 0,15%), substanţe pectice (0350—0,490%), tanin (0,300—0,430%), vitamina C(t2—20 mg%), vitamina A (280 tt.i..), vitamina PP (02 rng%), vitaminele B, şi B2 (0,02 mg% fiecare), vitamina E, săruri minerale de potasiu (50 mg%), calciu (10 mg%), fosfor (8 mg%), sulf (8 mg%), magneziu (6 mg%), clor (5 mg%), mangan (3 mg%), fier (I mg%). Frunzele şi lăstarii conţin tiamină, riboflavină, vaccinină, arbutină, ericolină, acizii chininiemirstic, palmitic; alcoolii ceriiic,mirieilic etc. (M. Botez, Gh. Bîdescu, A. Botar, 1984). Alimentaţie. Fructele sunt consumate оn stare proaspătă şi conservată. Vaidarea energetică 60 kcal Ia o sută de grame, din care se resoarbe 90%. Gospodinele pregătesc din ele marmeladă, gem, magiun, dulceaţă, jeleu, compot, sirop, suc ori must, afinată. оn Moldova subcarpatică se murează pentru iarnă şi servesc ca acritură (salată), iar оn Europa Centrală se prepară din ele supă. Solicitate mult la export. Industrie. Fructele servesc ca materie primă pentru industria alimentară şi farmaceutică. Industria alimentară prepară din ele sirop, suc, gem, dulceaţă, jeleuri, afinată etc. оn industria farmaceutică, din antocianozidele extrase din fructe, se prepară medicamentul DIFABION, cu rol de protejare a pereţilor vaselor sanguine. Bioterapiй. Frunzele şi fructele au importanţă terapeutică оn medicina umană şi veterinară. Principiile active din frunze au rol astringent, bacteriostatic, hipoglicemiant. Recomandate оn tratarea diareei, diabetului, infecţiilor urinare, uremiei, gutei, reumatismului. Principiile active din fructe au rol diuretic, antiinflamator, antidiareic, antihelrnintic, antiseptic intestinal, antiseptic urinar, adjuvant оn tratamentul de bază al diabetului; uşor coronaro-dilatatoare, asigură reglarea cardiovasculară, protejează pereţii vaselor sanguine, protejează organismul оmpotriva radiaţiilor, activează regenerarea purpurii retiniene şi sensibilizează fotoreeeptorii. Recomandate intern оn diaree, e'nte-rocdlite de fermentaţie, enterocolite de putrefacţie, oxiurază, diabet,-infecţii urinare, arterite ale membrelor inferioare, aterosclcroză cerebrală şi tulburări de circulaţie encefбlica, hipertensiune arterială, sechele după infarct,coronante, tulburări vasculare dc senescenţă,maladii vascularealediabeticilor.Extern, оn fanngite, stomatite, afte, muguet (micoză), eczeme, răni sîngerînde. Taninurile conţinute de-A. au proprietăţi antidiareice şi antiseptice; ele aglutinează bacteriiledin flora microbiana oprind fermentaţia sau putrefacţia; coagulează plăgile sangttinolente şi diminuează-secreţia. Flavonidele au importante şi variate proprietăţi farmacologice.Pigmenţii au acţiune antiinfiamatoare şi protectoare оmpotriva radiaţiilor. Mirtilina din fructe penetrează celula bacteriei şi оi afectează vitalitatea. Administrată pe cale bucală acţionează hipoglicemic şi nu conduce la supradozare. Poate оnlocui insulina sau sepOateasociacu aceasta оn cazuri grave.Un complex de trei factori: astringent, antiseptic,-ăbsorbtiv ьiii fructe intervine curativ оn tratamentul dispepticilor. Acţionează antianemic ducînd la dispariţia vomelor, prezente de obicei la copiii dispeptici. Recoltare. Franzele (MyrtiUi folium) se culeg manual оn perioada de la sfîrşitul lunii iul. оnceputul lui sept. Se usucă la umbră, оn strat subţire. Uscare artificială, la 35 —40°C. Sc păstrează оn saci de pînză. Fructele (Myrtilii iructus)f.e recoltează cînd ajung la maturitatea fiziologică, оn iul.-aug. Se usucă pe rame cu plase de sîrmă galvanнzala оn оncăperi aerate, bineоncălzite. Uscare artificială, la 60-7()°C.Sc păstrează оn saci de pînză sau pungi de hîrtie. Medicină umană. Uz interni. Pentru tratarea diareei, enteritei,enterocolitei. diabetului, infecţiilor urinare, uremiei, gutei, reumatismului: infuzie,din ! linguriţă de frunze uscate mămnţite sau pulbere de frunze,peste care se toarnă o cană (200 mi) cu apă clocotită. Selăsă acoperită 20—30 minute. Se strecoară. Se beau 2—3 căni pe zi. 2. Pentru tratarea enterocolitei, oxiurazei, diabetului, infecţiilor urinare, hemoroizilor, a) cură de fructe (afine). оn cantitate de 300—500 g zilnic sau 100 g uscate; b) decoct, din I linguriţă aline uscate ia o cană (200 mi) cu apă. Se fierbe 5 minute Ia foc moale. Se Iasă la răcit 15 minute. Se beau 2 căni pe zi; c) macerat la rece, din o linguriţî.afine uscate la o cană (200 ml) cu apă. Se lasă 8 ore. Se beau 2 căni pe zi. 3-Pentru tratarea diareei: a) finctură, pregătită din o cană afine zdrobi te peste care se toarnă 4 căni alcool diluat. Se lasă 10—14 zile la macerat, timp оn care sticla se scutură de 2—3 ori pe zi. Se strecoară оn sticle оnchise la culoare şi astupate cu dop. Se bea cîte un păhăruţ оnainte de mese; b) fructe uscate şi măcinate, se ia cîte un vîrf de cuţit din 2 оn 2 ore. 4. Pentru tratarea oxiurazei; a) infuzie, din 2 linguriţe frunze uscate, peste care se toarnă 100 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 20—30 minute. Se strecoară. Se bea călduţă, fracţionată оn trei prize, оn decursul unei zile; b) macerat, 1 linguriţă şi jumătate fructe zdrobite la 400.ml apă rece. Se lasă la temperatura camerei timp de 8 ore. Se bea оn cursul unei zile, оn trei prize (dimineaţa, prînz, seara). 5. Pentru tratarea diabetului: infuzie, din 1 linguriţă frunze, peste care se toarnă o cană cu apă clocotită (250 ml): Se lasă:.acoperită 20 minute. Se strecoară. Se beau 2—3 căni pe zi timp de 40 zile. Se face pauză. 14 zile, după care cura se repetă. 6. Pentru presbiţie: a) infuzie, din 1 linguriţă frunze, peste care se toarnă o cană apă clocotită (200 ml), Se iasă acoperita 20.minute. Se strecoară. Se beau 3 căni pe zi; b) decoct, din 1 lingură fructe zdrobite la o cană de apă (250 ml). Se fierbe 2—3 minute. Se lasă acoperit 15 minute. Seоa оn cursul unei zile.Uz extern. .1...Pentru tratarea de farоngite,stomatite,afte: infuzie, din 2 linguriţe: afine uscate zdrobite, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită 20—30 minute. Se strecoară. Se face gargară de mai multe ori pe zi, din care una оnainte de culcare. 2. Pentru tratarea eczemelor, rănilor sîngerînde: decoct, din 1 linguriţă de fructe uscate la o cană (200 ml) cu apă. Se fierbe 5 minute la foc domol. Se lasă la răcit 15—20 minute. Se strecoară. Se aplică cataplasme:pe locul afectat, folosindu-se un pansament steril. 3. Pentru tratarea hemoroizilor, tratamentul intern se completează cti spălaturi locale sau comprese, folosindu-se decoctul obţinut din fructe uscate sau macerate la rece. Medicină veterinară. Uz intern. Pentru tratarea diareei, gastroenteritei, afecţiunilor renale, cistitei: a) infuzie, din 3 g (l lingură) frunze uscate şi mărunţite peste care se toarnă 100 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 20 minute. Se strecoară. Se răceşte. Se administrează prin breuvaj bucal (se toarnă pe gît); b) decoct, din 3 g (o lingură) frunze uscate ia 100 ml apă. Se fierbe 5.minute la foc domol. Se strecoară. Se răceşte. Se administrează prin breuvaj bucal; cj macerarea la rece a fructelor uscate, 3 g la 100 ml apă. Se lasă 10 ore la temperatura camerei; se obţine un lichid negru-violaceu. Se strecoară. Se administrează prin breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale mari (cabaline, taurine), 20— 50— 100 g; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine) 5-10-15 g; animale mici (pisici, cîini, păsări) 1—3 — 5 g. Tratamentul se aplică de 2—3 ori pe zi pînă cînd are loc amel iorarea sau vindecarea. Apicultură. Florile sunt intens vizitate de albine pentru nectar şi polen. Cantitatea de nectar, 0,3 — 1,0 mg/floare. Producţia de miere, 15—30 kg/ha. Pondere economico-apicolă mijlocie.